Româna/Русский

De ce declarația lui Ciubuc despre vâzarea pământului către străini n-ar trebui să șocheze

Declarația ministrului Agriculturii Nicolae Ciubuc despre deschiderea pieței funciare pentru străini n-ar trebui să șocheze, nici să surprindă. Din simplul motiv că întreaga liotă de politicaștri care s-au cuibărit la guvernare după 2009 are câteva vicii insurmontabile. Și anume, prostia, lăcomia și servilismul față de centrele de putere străine. Ăștia habar nu au despre felul cum funcționează la ora actuală relațiile economice și politice internaționale, ei chiar au luat de bună povestea cu virtuțile neoliberalismului. Acești impotenți intelectuali încă n-au auzit despre colonizarea țărilor din fostul spațiu comunist de către rechinii capitalismului speculativ, care au redus întreaga noastră zonă la statutul deopotrivă ingrat și dezonorant de colonie economică, politică, dar mai ales culturală și axiologică.

Fiind afectați iremediabil de virusul liberalismului, netoții ăștia chiar cred în efectul magic al investițiilor străine și al liberului schimb, ca și în toate miturile globalismului neoliberal, care nu e altceva decât unealta propagandistică a corporatocrației mondiale. Pentru acești mameluci discursul oficial al birocrației de la Bruxelles, al trimișilor FMI sau al celor de la Washington reprezintă niște adevăruri axiomatice. Iar slugărnicia acestora față de occidentali este soră geamănă cu obediența nomenclaturii comuniste față de directivele de la Moscova din vremurile de tristă amintire.

Orice om cu bun simț înțelege că vinderea către străini a terenurilor agricole va reprezenta o lovitură mortală pentru poporul nostru. În condițiile în care ritmurile deruralizării țării sunt de-a dreptul amețitoare, când populația îmbătrânită din satele noastre și așa a ajuns la cheremul așa-numiților lideri, care le folosesc munca pentru doi bani, intrarea marelui capital străin va pulveriza definitiv ce a mai rămas din zona rurală. Asta pentru că marele business agricol al companiilor transnaționale nu are nevoie de forță de muncă locală – deci, nici argați nu vom mai putea fi! -, oamenii fiind înlocuiți de noile tehnologii. În plus, orice om cât de cât alfabetizat știe că în acest secol XXI, când terenurile arabile se reduc al scară globală din cauza deșertificării, iar creșterea populației cunoaște o dinamică explozivă în țările Lumii a Treia, produsele agricole și apa potabilă vor reprezenta valori mai de preț decât aurul și petrolul.

Dacă e să ne imaginăm că într-o bună zi – speranța moare ultima, iar imaginația omului îl poate conduce și spre o lume post-Plahotniuc! – la putere în Moldova vor veni niște forțe patriotice (astăzi absente cu desăvârșire pe în lista așteptărilor electorale pentru anul viitor), acestea ar putea redresa multe lucruri. De pildă, să aducă miliardul furat înapoi, să reindustrializeze țara, să promoveze o politică economică protecționistă, limitând invazia mărfurilor și capitalurilor străine pe piața noastră. Dar să restituie terenurile agricole devenite proprietate privată a unor străini va fi practic imposibil. O astfel de intenție ar reprezenta un adevărat casus belli pentru centrele de putere din Occident.

Astfel încât la ora actuală, când banul murdar a devenit singurul factor relevant în confruntarea politică de la noi – în sfârșit, ne-am dat și noi cu lumea civilizată! -, nu ne rămâne decât să comentăm în presă și pe rețelele de socializare cum niște nemernici scot țara la mezat. Și asta pe propriul risc. Pentru că cei care nu îi cântă în strună actualei guvernări pot fi reduși la tăcere oricând. Unii sunt nevoiți să fugă peste hotare, alții sunt hărțuiți cu dosare, iar cei mai mulți (o, sfântă naivitate!) așteaptă salvarea de la papițoii și popândăii, paparudele și momâile din opoziția prooccidentală.

De altfel, dacă a venit vorba despre atleții luptei cu regimul din zona occidentomanilor, ar fi bine ca aceștia să fie întrebați public, ce cred despre vânzarea pământurilor noastre străinilor? Ce părere are despre asta Andrei Năstase? Dar sora lui mai mare în ale vicleniilor politicii internaționale, Maia Sandu? Teamă mi-e că unii ca aceștia o vor da-o cotită (cum ar veni, o vor lua-o pe după piersic), așa cum o fac de fiece dată când vine vorba despre atitudinea lor față de Biserică, față de deviațiile sexuale impuse din exterior, față de invazia mărfurilor străine pe piața noastră, ca și față de orice este dictat dinspre Bruxelles.

Dixi.

Iurie Roşca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Este activată moderarea comentariilor. Comentariul dvs. poate lua ceva timp să apară.