Iurie ROŞCA: Dacă vom avea alegeri parlamentare anticipate, creştin-democraţii au şanse să obţină rezultate bune

- Asociaţia Creştin-Democraţilor din Europa de Răsărit este o iniţiativă care durează de trei ani de zile. Noi am fondat această organizaţie pornind de la ideea că în ţările postcomuniste există destule partide politice care se preocupă de reforme într-un fel sau altul, care optează pentru modelul occidental şi pentru statul de drept şi sunt mai puţine organizaţii care se ocupă de reorganizarea societăţii de pe principiile democraţiei creştine, care înseamnă etică în relaţiile juridice, politice, sociale, economice. În felul acesta, noi căutăm să mărim numărul acestor organizaţii, dar şi să devenim mai vizibili în ţările noastre, să exercităm influenţă asupra actului decizional la nivel naţional şi la nivel local, inclusiv cooperând cu partenerii noştri din cadrul Partidului Popular European, care nu numai că cunosc această iniţiativă, dar şi o salută şi cu care suntem într-o interacţiune permanentă.

După aceea există nevoia solidarizării periodice cu colegii care se află în situaţii mai dificile. De pildă, colegii din Bielorusia se află într-o situaţie critică. Mai mulţi colegi de-ai noştri, membri ai asociaţiei noastre, se află acum în puşcării, fiind reprimaţi de către regimul lui Lukaşenko.

Avem semnale din ce în ce mai îngrijorătoare din Ucraina. Procesele politice care se întâmplă în ţara vecină dau de gândit şi există riscuri de alunecări antidemocratice care trebuie să trezească reacţii hotărâte. Când vin din regiune spre instituţiile internaţionale, aceste mesaje de îngrijorare sunt recepţionate cu mai multă uşurinţă şi pot să creeze curente de opinie favorabile pentru dezvoltarea democraţiei şi statului de drept.

Bineînţeles, ne gândim şi la cooperări electorale. În foarte multe ţări reprezentate de către partidele prezente la această conferinţă, anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare. Prin urmare, aşa cum noi, creştin-democraţii din Moldova, am beneficiat de suportul ucrainenilor, de pildă, care ne-au susţinut cu prezenţa masivă a reprezentanţilor Uniunii democrat-creştine din Ucraina, şi noi ne gândim la expedierea de observatori, la expedierea consultanţilor, la participarea la acţiuni comune care să avantajeze partidele politice respective şi care să fie mai prezente în instituţiile puterii de stat la nivel local, la nivel naţional, ca să exercite cât mai multă influenţă benefică asupra proceselor din ţările respective.

Moldova nu are nici un interes de a fi parte la Zona de Liber Schimb a CSI

- În cadrul conferinţei de astăzi, membrii Asociaţiei şi-au exprimat susţinerea pentru Parteneriatul Estic. Cum comentaţi, în acest caz, aderarea Republicii Moldova la Zona de Liber Schimb a CSI?

- Parteneriatul Estic nu-şi propune să dea o finalitate de aderare sau de asociere la Uniunea Europeană, dar suntem cu toţii conştienţi că acesta este un instrument foarte bun care permite aprofundarea reformelor şi apropierea ţărilor din spaţiul postcomunist de standardele Uniunii Europene: tot ce înseamnă instituţii politice, funcţionarea economiei, combaterea corupţiei, autonomie locală, autonomie regională, respectarea drepturilor omului. Sunt multe lucruri şi practici de preluat în cadrul acestor proiecte. Şi, chiar dacă noi nu reprezentăm în acest moment autorităţile din ţările respective, prin comunicarea pe care o avem cu instituţiile europene, dar şi cu autorităţile din ţările noastre, vom căuta să punem în valoare cu mai mult succes aceste iniţiative care vin dinspre Bruxelles spre ţările membre ale Parteneriatului Estic.

Cât priveşte zonele de liber schimb, uniunile vamale, aici discuţiile sunt multe şi diferite şi suntem bucuroşi că suntem diferiţi chiar şi în cadrul acestei Asociaţii. Aici interesele ţărilor noastre sunt diferite, datorită faptului că, spre exemplu, Rusia este o ţară mare, cu o economie puternică, ca şi Ucraina, în mare parte, dar alta este situaţia Republicii Moldova sau a Armeniei, sau a Georgiei, care sunt ţări mici şi cu economii mici. Aceste zone de comerţ liber, uniuni vamale nu aduc, în mod neapărat, beneficii statelor mici. Pot să aducă beneficii unei companii mai mari, pot să aducă beneficii unui număr restrâns de cetăţeni. Noi trebuie să ne gândim la faptul că accederea într-o uniune vamală cu Federaţia Rusă, dar şi aderarea la Zona de Liber Schimb a CSI, ar putea să reprezinte o problemă mare pentru Republica Moldova. Trebuie să ne gândim nu doar la problema preţurilor la resursele energetice pentru că, dacă economia naţională a Republicii Moldova ar înregistra performanţe remarcabile, ne-am achita costurile la consumul de gaze naturale şi asta nu ne-ar stresa aşa de mult ca în prezent. Dar atunci când bugetul este la pământ, atunci când creşterea economică lasă de dorit, bineînţeles că toată lumea este concentrată doar asupra acestei chestiuni: vine iarna, cum vom încălzi casele?, cum vom încălzi grădiniţele? şi aşa mai departe. Deci, nu obţinerea unui preţ mai mic la gazele naturale este soluţia optimă, lucrurile sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, Ucraina încă face pauze mari, de multă vreme în această chestiune. Kazahstanul nu are de optat, acest stat este un fel de anexă geopolitică a Federaţiei Ruse, iar Bielorusia nici ea nu are de ales, pentru că, având un regim autoritar şi fiind sub monitoringul destul de intens al ţărilor occidentale, trebuie să se încadreze în jocul regional al Federaţiei Ruse.

Dacă, printr-o minune, am deveni astăzi membri ai UE, asta nu înseamnă automat succese economice pentru Moldova

Cât priveşte relaţia noastră cu Uniunea Europeană. Noi vorbim mai mult de posibilitatea de a obţine dreptul la libera circulaţie, de a simplifica regimul de vize şi e foarte important, bineînţeles, pentru noi. Dar să nu uităm că noi avem un avantaj economic şi comercial enorm pe care îl valorificăm doar parţial. Noi suntem în regim de comerţ asimetric cu statele membre ale Uniunii Europene. Prin urmare, mărfurile din Moldova pot să circule în Europa în condiţii vamală şi fiscale preferenţiale în raport cu mărfurile din Europa. Şi totuşi, dinamica schimburilor comerciale arată că la ora actuală, nici autorităţile, nici companiile private din Republica Moldova încă nu au reuşit să se adapteze la aceste avantaje enorme, importurile dinspre Europa spre Republica Moldova prevalând foarte mult. Sigur că e vorba şi de capacităţile financiare, tehnologice, calitatea pe care o au produsele şi serviciile europene. Dar aşa sau altfel, noi trebuie să uzăm de această oportunitate şi cu cât mai mult va dura acest regim juridic şi comercial între Moldova şi Uniunea Europeană, cu atât va fi mai profitabil pentru ţara noastră. Dacă am deveni astăzi printr-o minune membrii ai Uniunii Europene, asta nu înseamnă automat succese economice ale Republicii Moldova. Şi vedem deja ce se întâmplă în regiune şi în România, şi în Bulgaria, şi în Polinia, şi în alte părţi: companiile performante europene au avut de câştigat enorm, dar nu neapărat economiile ţărilor respective. Nu au crescut neapărat numărul locurilor de muncă şi aşa mai departe. Deci, lucrurile sunt mult mai complexe, cooperarea cu Uniunea Europeană a regiunii noastre este necesară, dar trebuie să ne orientăm la modul cel mai concret, având viziune strategică şi opţiuni proeuropene, cum facem ca însănătoşirea economiei naţionale să nu fie legată doar de deciziile din exterior, de ceea ce s-a decis la Bruxelles sau la Moscova. Ne adaptăm condiţiilor în care suntem şi trebuie să căutăm soluţii practice şi pozitive pentru depăşirea problemelor de acest gen.

Partidele parlamentare preferă să se concentreze mai mult la reacţiile alegătorilor, decât la efectele guvernării

- S-ar putea ca în curând în Republica Moldova să aibă loc alegeri parlamentare anticipate. În acest context, vreau să vă întreb, cum aveţi de gând să promovaţi valorile creştin-democrate în societatea noastră?

- În primul rând, prin comunicare directă cu alegătorii. Moldova se află într-o criză prelungită şi eu sper că doi ani de neînţelegeri şi instabilitate vor permite cetăţenilor să înţeleagă că, până la urmă, politica nu înseamnă doar campanii electorale şi confruntări, ci şi capacitate de dialog şi de cooperare. Cred că aici este o problemă foarte marte în situaţia politică actuală, când partidele preferă să se concentreze mai mult la reacţiile alegătorilor, decât la efectele guvernării. Adică, alegătorii simpatizează mai mult liderii care se ceartă cu oponenţii lor politici şi atunci aceasta devine principala frână în deblocarea impasului politic în care ne aflăm. Politicianul moldovean se întreabă: cum să mă înţeleg cu cineva, să fac nişte concesii, când asta se poate răsfrânge negativ asupra rezultatului meu electoral?

În acelaşi timp, având patru partide parlamentare deja a treia legislatură succesiv, chiar dacă sunt legislaturi foarte scurte, cetăţenii ar trebui să se gândească la faptul că, dacă partidele respective vor rata şansa să găsească un compromis rezonabil, atunci ele merită, în egală măsură, să fie considerate de alegători ca partide incapabile să exercite puterea la modul ineficient. Existe suficiente formaţiuni politice în ţara noastră care ar putea să se descurce cu mult mai bine, inclusiv să găsească media de aur pentru exercitarea puterii.

- Credeţi că în asemenea situaţii partidele mici ar avea mai mari şanse să acceadă în Parlament?

- Bineînţeles, există atâtea precedente, chiar şi în scurta istorie democratică a Republicii Moldova. Erau partide foarte mari în Parlament, cu majorităţi parlamentare, partide care au fost create de foşti preşedinţi sau de foşti preşedinţi de colhozuri şi care totuşi au dispărut succesiv şi nu mai sunt reprezentate sub nici o formă, ori au dispărut definitiv, ori nu mai sunt în organele puterii de stat. Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani şi ceva nu trebuie privit static. Lucrurile se află într-o dinamică extraordinară. Din păcate, ne aflăm în preajma unei ierni foarte dificile, care poate să lovească puternic asupra ratingului partidelor care se află în Parlament. Eu nu sunt de partea celor care consideră că cu cât e mai rău, cu atât e mai bine. Hai să iernăm cât mai greu şi asta ar lovi asupra Guvernului, asupra partidelor parlamentare. Nu, dimpotrivă, mi-aş dori ca autorităţile, indiferent cine sunt, să facă faţă cât mai bine situaţiilor de limită în care ne aflăm de ordin energetic, economic, social, educaţional. Aşa sau altfel, dacă anul viitor vor avea loc alegeri parlamentare, rezultatele sunt imprevizibile pentru toată lumea, asta înseamnă implicit că şi partidele extraparlamentare au şanse serioase de a obţine scoruri mult mai bune, inclusiv creştin-democraţii din Republica Moldova.